Buzăul a fost ales pentru lansarea naţională a proiectului dedicat turismului identitar şi pentru prima şedinţă de lucru a părţilor interesate. Astfel că au fost puşi la aceeaşi masă oamenii ce contribuie zi de zi la păstrarea identităţii culturale a 

geoparcului: autorităţi publice locale, instituţii de cultură, asociaţii, şcoli, creatori populari, unităţi de turism, puncte gastronomice locale şi restaurante, organizatori de evenimente, ghizi de turism, dar mai ales comunităţile locale din Geoparcul UNESCO Ţinutul Buzăului.

 Este prima dată când România, prin ministerul de resort, prezintă geoparcurile UNESCO ca bune-practici pentru conservarea patrimoniului cultural imaterial, în cadrul unui proiect european ce are în vedere politicile publice dedicate turismului identitar.

Turismul identitar este determinat de trei elemente: teritoriul, patrimoniul imaterial şi spiritul locului, atribute pentru care fiecare participant a contribuit cu experienţa individuală. La vizita pe teren, comunităţile din Mânzăleşti şi Lopătari au stat de data aceasta în lumina reflectoarelor, iar oamenii locului au demonstrat oaspeţilor bogăţia elementelor de patrimoniu imaterial din satele de pe Valea Slănicului. Costumele populare, tradiţiile, obiceiurile, dansurile şi muzicile vechi, reţetele locale, poveştile locului, au impresionat specialiştii de la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, Institutul Naţional al Patrimoniului şi Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului.

Organizatorii apreciază că este doar începutul unor acţiuni care să pună Buzăul mai sus în lista cu comori ale României, de fapt acolo unde merita să stea mai de demult. Doar că este nevoie ca şi oamenii Buzăului să facă mai mult. În primul rând să preţuiască ceea ce mai este autentic în satul buzoian, să protejeze şi să pună în valoare. Ca de exemplu lâna, care se aruncă pentru că nu mai este nimeni care să se ocupe de valorificarea ei, borangicul care acum nu se mai produce, când Buzăul era fruntaş la sericicultură, reţete care se pierd, pentru că oamenii comandă burger şi pizza la restaurant, dansurile şi legendele locale ce cad în uitare, pentru că se duc bătrânii care le mai ştiu. Identitatea unui loc se poate păstra doar dacă şi comunităţile locale devin custozi ai acesteia. Fără dorinţa de acţiune a comunităţilor locale, sprijinul instituţiilor cu funcţiune pe domeniu devine aproape inutil.

Proiectul INCREMENTAL este finanţat prin programul Interreg Europe 2021 – 2027, reuneşte parteneri din 7 ţări europene şi la Buzău are ca stakeholderi: Consiliul Judeţean Buzău, Muzeul Judeţean Buzău, Centrul Judeţean de Cultură şi Artă Buzău, Ţinutul Buzăului – ADI Asociaţia Ţinutul Buzăului, Asociaţia Zestrea Bisoceană. La nivel naţional, ni se alătură şi Geoparcul Internaţional U N E S C O Ţara Haţegului prin Universitatea din Bucureşti, Reţeaua Naţională a Geoparcurilor din România, Asociaţia Drag de Haţeg şi Asociaţia de Turism Retezat.