Botezul ierbii l-a primit ca fundaş dreapta, cu valenţe de atacant, în gruparea Metaliştilor de la  Buzău, dar performanţele personale aveau să-l treacă repede gardul, la vecinii Glorioşi.

 Acest pas înainte se întâmpla prin 72 şi, cu o pauză de două sezoane (77-78 şi 78-79),  nea Titi făcut curse eficiente, pentru susţinerea atacului de pe partea dreaptă, timp de un deceniu, pentru echipa fanion a oraşului, el fiind printre eroii promovării din 74, când Gloria de la Buzău depăşea la golaveraj Ajaxul de la Amsterdam. A mai jucat, până la sfârşitul carierei, la Olimpia Râmnicu Sărat şi Carpaţi Nehoiu. A hotărât să rămână în iarbă la poalele „Fluieraşului”, ca administrator al clubului nehoian, reglându-şi tonusul zilnic cu aerul de munte. După 35 de ani a revenit, ca oficial, la gruparea din Crâng.

„Muri” aşa cum este încă alintat de prieteni şi foşti colegi de vestiar, Dumitru „Titi” Mureşan vrea să sărbătorească „Nunta de Aur” cu fotbalul buzoian la echipa care i-a adus cele mai mari satisfacţii profesionale. Chiar dacă pe timpul lui nu se putea vorbi despre fotbal profesionist, „Muri” a fost, la fiecare meci jucat, garantul fair-play-ului, în teren şi în afara lui, dar şi un exemplu atunci când era vorba de risipa de efort pentru apărarea culorilor clubului.

La 66 de ani, Titi Mureşan este dispus la aceeaşi risipă de efort pe dreptunghiul verde, rechemat „la arme” pentru că este bun la toate: tunde gazonul, cară accesoriile pentru antrenamente, ajută din proprie iniţiativă la orice şi pe oricine. Darul cel mai preţios, pentru staff-ul de la Gloria, este că nea Titi Mureşan este PRIETEN cu fotbaliştii!

În cantonamentul pe care SCM Gloria Buzău îl face la Nehoiu, nea Titi este mâna dreaptă a lui Georgică Timiş, Vasile Tudose şi Florian Nicolae. După ce se asigură că logistica este conform planurilor de antrenament pentru ziua respectivă, după ce schimbă câteva pase cu jucătorii, se retrage, discret, pentru a se face util în altă parte: urmăreşte în bucătăria pensiunii „Roza” cum se pregăteşte masa roş-albaştrilor. Nu exigenţa profesională, ci calitatea umană a mereu tânărului om de sport l-a determinat pe patronul pensiunii Roza – Ştefan Manea să se implice, la rându-i, personal, pentru asigurarea celor mai bune servicii sportivilor. Pe motiv că verifică serviciile de cazare, nea Titi trece pe la fiecare cameră şi… dă stingerea la 22.30!

(Gigi MANOLE)